Nu se va lăsa înlăturat ușor. Boris Johnson nu va demisiona, ci va aștepta demiterea sau chiar „arestarea” de către regină

Oficiali guvernamentali de rang înalt de la Londra au declarat pentru publicația The Sunday Times că Boris Johnson va refuza să demisioneze dacă Parlamentul îi va retrage încrederea pentru a evita ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană fără niciun acord Brexit pe 31 octombrie, situație care va conduce la o criză constituțională fără precedent.

Boris Johnson intenționează să rămână la Biroul din Downing Street 10 și o va provoca pe regina Elizabeth a II-a să îl demită. „Până nu vine poliția la Biroul din Downing Street 10 cu un mandat pentru arestarea premierului, acesta nu va pleca de acolo”, a declarat un oficial de rang înalt din Guvernul de la Londra.

Ultima dată când un monarh britanic a dispus demiterea unui prim-ministru a fost în anul 1834.

Marea Britanie riscă să ajungă într-o situație de criză fără precedent dacă Guvernul Boris Johnson nu va ajunge la un acord cu Uniunea Europeană privind Brexit. Premierul Boris Johnson a semnalat public că va retrage Marea Britanie din UE pe 31 octombrie, cu ori fără un acord Brexit, dar Parlamentul a adoptat o lege prin care interzice producerea unui Brexit fără acord.

Documente prezentate unei instanțe judiciare arată că, în pofida declarațiilor publice făcute de premierul Boris Johnson, Guvernul de la Londra intenționează să ceară amânarea retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană dacă nu se ajunge la un acord pe tema Brexit. Consilierii juridici ai Guvernului au transmis unei instanțe din Scoția că va fi aplicată Legea Benn, care prevede amânarea retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană dacă nu se ajunge la un acord formal privind Brexit. Conform documentelor, citate de postul Sky News și de publicațiile The Independent și Scotsman.com, Guvernul Boris Johnson va solicita amânarea Brexit dacă nu se ajunge la niciun acord cu UE până pe 19 octombrie.

Conținutul documentelor intră în contradicție cu poziția publică a premierului Boris Johnson, care a afirmat în mai multe rânduri că va retrage Marea Britanie din UE pe 31 octombrie, cu ori fără un acord Brexit. Camera Comunelor a adoptat o lege (numită Legea Benn) prin care blochează producerea Brexitului fără acord.

Premierul Boris Johnson speră să îi convingă pe liderii Uniunii Europene să accepte noile sale propuneri privind Brexit. Boris Johnson a formulat propuneri generale privind frontiera dintre provincia britanică Irlanda de Nord și Irlanda, pledând pentru o perioadă de tranziție limitată și anunțând că așteaptă compromisuri din partea Uniunii Europene. „Compromisul propus de noi elimină așa-numitele garanții din fostul Acord de retragere din UE. (…) Aceste propuneri respectă decizia luată de poporul britanic în sensul ieșirii din UE, abordând pragmatic consecințele acestei decizii asupra Irlandei de Nord și Irlandei. Propunerile oferă menținerea alinierii la reglementările comunitare pentru o perioadă îndelungată pe toată Insula Irlanda după încheierea perioadei de tranziție, atât timp cât acceptă locuitorii din Irlanda de Nord. Propunerile furnizează soluția unui Brexit concret în care politicile comerciale britanice sunt în totalitate sub controlul Marii Britanii de la început. Măsurile asigură că frontiera dintre Irlanda de Nord și Irlanda va rămâne deschisă, permițând protejarea prevederilor Acordului din Vinerea Mare”, a afirmat Boris Johnson într-o scrisoare trimisă președintelui în funcție al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Uniunea Europeană a reacționat cu reticență la noile propuneri formulate de Guvernul de la Londra și a anunțat că le va analiza în profunzime.

Boris Johnson a adoptat o abordare dură față de Uniunea Europeană, respingând Acordul Brexit elaborat de fostul Cabinet Theresa May cu Bruxellesul și afirmând că Marea Britanie se va retrage din Blocul comunitar pe 31 octombrie 2019 cu sau fără un nou tratat. Acordul Brexit elaborat de Guvernul Theresa May și Bruxelles prevede reciprocitate în privința libertății de circulație, o perioadă de tranziție post-Brexit, menținerea Marii Britanii în uniunea vamală, un statut special al provinciei britanice Irlanda de Nord și păstrarea aranjamentelor comerciale. Proiectul de acord este contestat de numeroși politicieni britanici și a fost respins de mai multe ori de Camera Comunelor.